Uneori am o idee pe care as vrea sa o scriu urgent... de multe ori nu am cum, ori sunt pe strada, ori intr-un loc in care nici nu poate fi vorba sa gasesc o foaie de hartie si un creion...
Nu conteaza cine sunt ci cum sunt, imi spunea mai de mult un prieten. L-am privit nedumerit, pe la 16 ani imi spuneam ca tot ce conteaza in lumea asta este sa suparvietuiesc intr-un fel sau altul. Azi am invatat sa traiesc, dar stiati cat e de greu sa traiesti? Cu siguranta, a trai inseamna a privi dincolo de tine, de material, a trai inseamna sa simti muzica fiecarui om, sa atingi de fiecare data infintul cand privesti spre zari, sa fotografiezi fiecare imagine pe care o intalnesti zi de zi.
Nu am avut mereu curajul sa ma detasez de emotii, aici am gresit mereu, am lasat sa zaca in mine orice durere, orice strigat pana cand vara a devenit o zi de toamna mohorata. Daca as fi o pasare as zubra pana cand as simti ca cerul e casa mea, as copori usor muntii si mi-as face o cetate, dar cum nu sunt o pasare si nu am aripi voi gasi o alta solutie de a zbura. Din fericire pentru mine exista un inger care ma priveste si ma invata sa scriu cu lumina. Chiar daca e la celalalt capat al orasului acum, il simt langa mine oriunde as privi, caci nu asta inseamna sa traiesti uneori ploua alteori, e senin, dar TU INGERUL MEU ESTI LANGA MINE INDIFERENT daca ploua sau e senin
