vineri, 27 martie 2009

FARA TITLU

De mult ori ma intorceam acasa singur. Nu vedeam deact ploaia, frigul nu mai inceta sa dispara desi eram la jum lui martie, lumea se invartea in jurul meu dar eu, Eu nu eram in centrul ei, trebuia sa ma opresc atunci si sa privesc cel mai mic lucru, cel mai inutil dar ata de imopratnt incat ne face sa ne trezim in fiecare dimineata. Eram un inger cazut , aripile ma dureau atat de tare incat...incat nu ai puteam respira, mama striga, vino acsa caci de astept de ata de mult timp, dar nu vedam decat o fantomna, o iluzie a destinului meu.

Niciun comentariu: