a iubi sau a nu iubi?

Cand iubim se intampla sa suferim, ce realizare, nu? Suferim pt ca o data ce iubim pierdem o parte din noi, multi se vor revolta, si vor spune ce tampenie.! Ei bine iubim sacrificam si uneori pierdem inocenta pe care o aveam ieri. Prima cearta, primul plans in cazul doamnelor, in cazul barbatilor gandurile care pleaca mai departe. Acum par un pic paradoxal domnilor, ei bine sa catalogam iubirea drept o dama de companie, ne-ar fi mai usor sa nu simtim si involuntar o facem mai rar ce-i drept. Eram destul de tanar si eram incap dupa o fata, ei bine si fata se uita pe furis la mine, ne-am intalnit face to face cum spune-ti voi domnilor. Atunci a fost prima strangere de mana, primul sarut, si ah prima noastra cearta. Eram nauc si incercam sa o linistesc, s-a impidicat si mi-a cazut in brate. Am fost acolo, prima ei cazatura, uneori este necesar sa ne impiedicam pt a nu uita de noi. Uitase cine era, ametise de atata iubire.
Ora 2 noaptea ii scriu o scrisoare, ihm si gandul imi zboara departe... o padure , da cutreieram pe acolo baiat fiind si uitam de toate numai de mine nu. Puteam visa, si cred ca visul meu s-a oprit in momentul in care nu am mai fost eu. UNEORI UITAM SA FIM, IUBIND.
Sunt mai multe forme de iubire, iubesti din mila, iubesti din obligatie, si iubesti pt ca asta iti cere sufletul.

Rugaciunea zeilor

Ma inchinam la zeii mei,
Dar rugile se prefaceau in soapte
Ascultam pasarile cum aripile isi frangeau
De zarile intunecate.
Zarile apar in ceata....
Nu a mai ramas decat nimicul din noi.
In departare, o voce...
E ruga pe care zeiiau ascuns-o in cetate.

TOATE LA TIMPUL LOR......................

Desi ne este greu sa aceptam cine suntem o facem cu totii la un moment dat, cuvintele noastre isi gasesc rostul in iluziile celorlalti. Avem idei marete dar rar le punem in aplicare sau povestim cuiva despre ele, spunem doar "am timp", dar timpul trece, logic imi veti spune. Sa ai un vis si sa astepti o viata inseamna ca debgeaba ai trait, timpul ne-a facut filosofi dar nu si intelpti. Am construit o mare de vise, azi marea a secat...
Toate la timpul lor, vom astepta sa mai crestem putin, dar asteptand zidurile vor creste fara noi, Vom fi NOI SI ZIDURILE CARE NE INCONJOARA.
Mereu am fost omul care a vrut totul sau nimc, rabdarea nu m-a caracterizat in privinta viselor, cu cat am asteptat am pierdut toate ocaziile in care as fi putut face ceva, azi unul din vise s-a implinit dar au mai ramas multe trepte de pasit...............

moartea cuvantului

A apus cuvantul,
Jocul a ramas
Celor morti.
Am mai pierdut un ceas, ascultand de voi,
Suflete moarte, doar de gand azi pastrate.

Sunt al tau si al nimanui doamne!

Cauta sa fie cineva, nu stia ce anume dar dorea ca tot trecutul sa dispara, picioarele ii tremurau, astepta pe o banca sa APARA...Norii il priveau dar nu ii puteau raspunde, se adunau oamenii in jurul lui, dar ce singur se simtea in carapacea sa. Avea multe vise, dar stia ca numai la unul singur are acces, cat isi dorea sa fi primit un sfat. Oricat de mult incerca sa se vindece picioarele il tradau, asa ca a mai stat vreo 5 min, minutele s-au transformat in ani de intrebari, singura certitudine era un pas inapoi si unul inaine.
Cartile il ajutau sa cunoasca, sa priveasca mai departe, dar nu ii explicau cum este viata reala, a mai visat inca o clipa si clipa s- transformat in mii de clipe.
Intr-o zi cineva l-a intrebat cine este EL. Nu stia ce sa-i raspunda, dar toate gandurile s-au transformat intr-un raspuns,: Sunt al tau si al nimanui Doamne!

LUMEA DE IERI

Incercarile ne-au facut mai puternici, cu fiecare esec am devenit luptatorii de azi. Cand intunericul ne-a incercat am palns toate lacrimile, eram copii cand a inceput razboiul, ce dulce parea esecul, ochii priveau deschisi la lumea de afara, ihm luptam pt un vis, mic dar in acelasi timp ne dadea forta sa luptam fara arme. Eram cu mainile goale, omenii ne priveau si ne intrebau de ce suntem descheiati la haina,, noi le-am raspuns, ca hainele doar acopera trupul dar nu si sufletul, treb sa fim liberi, gata sa intram in arena. Dumnezeu era muzica noastra, notele melodiei SALE CURGEAU CA UN RAU, lacrimile se transformau in raze si noaptea cea mai intunecata devenea mai luminata. Dar intr-o zi, durerea ne-a incercat, am fost imbracati si etalonati drept LASI. Norii au adus cu ei furtuna, atunci l-am pierdut pe Dumnezeu. Nu mai stiu de cand nu am mai ascultat melodia noastra, e mult de atunci, azi pasarile negre isi frang aripile plangand dupa PRADISUL LOR.

Rugaciunea unui necredincios

Daca te-as ruga sa ma asculti, m-ai asculta? Gandurile, doamne imi sunt departe acum, copil de as fi din nou as canta ruga ta iar si iar. Era o vreme cand ochii imi plangeau ascultand ecoul suferintei tale, dar azi ma pierd si ma lovesc de aceleasi ziduri ferecate si in gand spun ca nu sunt eu.
Era o vreme cand te gaseam in cele mai mici detalii, o singura privire era de ajujns si te stiam langa mine, azi te aud asa, din departare dar nu ma pot apropia mai mult, teama sau neincrederea ca voi fi din ce in ce mai rau, esecurile m-au facut sa fug si sa iar fug de TINE SI DE OAMENI.
Daca te-as ruga sa nu mai fie moarte, m-ai asculta? Sunt iluzii Domne, lluizii care uneori ma urca pe un piedestal dar azi toate m-au facut mic si inuman, doar trupul mai simte, sufletul alearga disperat si te roaga sa ii mai acorzi inca o sansa.