marți, 2 decembrie 2008

sa iubim, sau sa nu iubim?

Iti amintesti prima data cand ai iubit? Cand te-ai indragostit cu adevarat? Cred ca a trecut ceva timp de atunci si nimeni nu ti-a mai aprut in cale, nimeni pe care l-ai putea iubi.
,, Iubirea este o forma de comunicare si intimitate". Am vrea sa fim iubiti, nu sa iubim, caci ar fi prea mult am pierde totul. Dar nimeni nu ti-a spus ca a iubi pe cineva echivaleaza cu a te iubi pe tine insuti. Egositi sau obositi sa mai oferim priviri , cuvine ne oprim la instincte. Inlocuim orice sentiment cu atractie fizica, folosim,, cuvinte stricate" probabil din teama sau din incapacitate de a mai simti.
As dori ca iubirea sa existe sa nu mai fie un mit, cu cat iubesc cu atat ma pierd pe mine insumi si mi-e asa de freu sa ma ridic sa pot zambi, urasc sa iubesc dar imi place sa fiu iubit. Nimic din ceea ce simt nu poate fi inlociut sau chiar oprit, caci a iubi inseamna a cunoaste, a fi putin naiv si un picnebun. Dar nebunia in iubire te ajuta sa iti depasesti limitele, sa fai ceva ce nu credeai ca esti in stare. Spre exemplu sa te schimbi dintr-un singuratic intr-un om plin de viata.
Nu as putea spune ce este mai bine, sa iubesti sau nu, dar cu siguranta cred ca putina iubire nu strica ba chiar te face sa zambesti dimineata la pranz si seara inainte de culcare.

Niciun comentariu: