S- A FACUT LUMINA

Cum putem sti, ce am putea face ca sa fim mai siguri, sa credem in noi? De multe ori adun caramizile una cate una pana ce construiesc un zid. Eram tanar si ma intrebam cine sunt eu doamne? Cerul nu imi raspundea se ascundea asa cum facea si sufletul meu. Adunam zeci de arpi si incercam sa zbor, uneori chiar reuseam, imi cadeau ochelarii si nu mai vedeam nimic. Nu e vid dincolo de mine Doamne, imi spuneam cu vocea tremuranda, iar El ma facea sa vad . Rasfoind cartea vietii m-am descoperit pe mine, eram chiar eu acel Iov, dar raspunsurile nu veneau si ah cat le asteptam, ciumat cu sufletul IL strigam, El ma privea si ma batea pe spate, eram orb sa Il observ, pana cand El mi-a raspuns. "TREZESTE-TE nu e un vis, distanta este doar in sufletul tau, coboara muntii pe care te-ai inaltat, ridica-ti aripile spre mine copilul meu!'
Dar Doamne, i-am raspuns, lanturile imi sfasie carnea, nu mai pot simti, ochii nu mai vad lumina ce coboara, daca m-ai elibera as atinge cerul as coborai toti muntii si as aprinde flacara. El mi-a intins o mana, o privire si m-am coplesit pe loc, Il simteam langa mine, in inima mea, cuvintele curgeau siroaie ...s-a facut lumina....