Avem vise pe care nu le putem impplini niciodata, datorii care vin si pleaca, iluzii din care traim pana la capat. Lumea este un lung sir de intrebari, intrebarile vin din suflet rar din RATIUNE. Construim doar ca sa uitam de primul vis, cacii construind altceva nu ne mai gandim atat de intens la el, dar il visam, apare din ce in ce mai intens iar la un momentdat... ne trezim pe scena. Fugim sau cantam? Cantam asa cum nu am facut-o niciodata, muzica ne face sa simtim, sa iubim chiar daca azi iubirea o gasim doar in marile enigme ale istoriei. Muzica hraneste sufletul, visele ne o aduc sub cele mai ametitoare forme. Sa visam melodia sonata pe care o vom canta in fiecare seara; ea va fi enigma noastra. Daca nu am impnit un vis sa il ascu;ltam, sa il andim ca si cum am fi impliniti., caci visul ne scapa de lumea mult prea inabusitoare. In realitate am vrea sa scapam de scena, sa fim doar noi cu muzica, ar cam jenant sa ne priveasca altii, sa simta in locul nostru, de asta preferam sa visam, sa fim noi cei care interpreteaza si asculta.