Avem nevoie de incurajare, aici incepe povestea mea, de fapt este si va fi povestea mea. Stiu.... m-am impiedicat atat de multe ori, incat orizontul pare asa departe, ma gandeam sa fiu muzician, si acum mai visez, ah dar visele sunt dulci si putine devin realitate, am pierdut trenul acesta... acum mult, mult timp,. E o voce care imi spune ca trebuie,treb, sa fac ceva, sa nu renunt. Cateodata mai cazi, nu pt ca forta divina e neinduratoare, cruda si rea, ci pt ca vrea sa lupti, asa a fost si este si in cazul, meu.De multe ori ca sa ajung la ceea ce imi propun este nevoie de un ESESC. Ma doare esecul la inceput dar pe parcurs stiu ce am de facut, norii dispar si in cele din urma cu chiu cu vai realizez ce mi-am propus,. PT A REUSI ESTE NCESAR SA FIM COPII. MACAR O SINGURA ZI SA FIM LIBERI, SA UITAM DE GRIJILE COTIDIENE, IERI AM jucat fotbal, si indiferent ca nu sunt buna, niciodatata nu prea reuseam sa pasez mingea cum treb, si ma impidicam de ea. Dar ieri, am uitat de mine si m-am lasat dusa de val, nu ma mai gandeam ca treb sa pasez mingea, si jocul a devenit din ce in ce mai incitant, uneori invatam fara sa stim, sa vrem, ci invatam pur si simplu...
Cantam fals, dar uneori sperand, razand destnului ajungem la NOTA FINALA.
MUZICA SUNT EU, NOTELE VISELE SI SPERANTA DE A MERGE INAINTE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu